Transformarea amenzilor in avertisment

Amenzile cu cuantum ridicat (de la cateva zeci  pana la cateva sute de milioane lei vechi) sunt specifice contravenientilor persoane juridice si se acorda de agenti constatatori precum Directia Vamala, Finante, ITM, DSV, etc.

 

Pentru a anula  un proces verbal si pe cale de consecinta, sa se dispuna exonerarea de plata amenzii,  trebuie dovedita lipsa vinovatiei, fie o nulitate absoluta a acestuia, ceea ce nu este foarte usor. Astfel, pentru a mai lasa o portita, este indicat ca in cadrul plangerii contraventionale sa solicitati in subsidiar (adica in cazul in care vi se respinge anularea procesului verbal si exonerarea de plata amenzii) transformarea amenzii in avertisment.

Acest lucru este posibil si aceasta solutie este adoptata de practica mai multor instante. Personal, am obtinut transformarea in avertisment si a unor amenzi pana la cuantumul de 40.000 RON. Bineinteles ca se pot transforma in avertisment si amenzi mai mari de 40.000 RON.  Tocmai de aceea, recomand a nu se neglija acest capat de cerere in redactarea plangerilor contraventionale.

Totusi reusita depinde si de contraventia savarsita si gradul de pericol social al acesteia. De exemplu sansele sunt foarte reduse de a transforma o amenda in avertisment, la  o contraventie privind nerespectarea ORDONANTEI nr. 37 din 7 august 2007 (*actualizata*) privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitatii acestora, deoarece se prezuma ca exista un pericol social mult mai mare decat la o contraventie sanctionata cu amenda aplicata de ex de ITM sau Finante pentru neinregistrarea contractului de munca sau  nedepunerea unei declaratii in termenul legal.

“Instanța poate examina legalitatea si proportionalitatea sactiunii contravenționale, dispunând de aplicarea avertismentului chiar si atunci când actul normativ sanctionarator nu îl prevede alternativ cu amenda, conform art.7 alin.2 si 3 din O.G.2 /2001” (Trib. Bucuresti, s a IX-a cont. adm și fiscal, dec civ. Nr. 1642/R/2009 publicată în Răspunderea contravenctională – practică judiciară 2007-2009 de Nicoleta Cristuș)

“Faptul că în norma de sactionare a fost prevăzut un cuantum ridicat al amenzii nu reprezinta un argument suficient pentru a fundamenta critica adusa de recurentă  soluției de înlocuire a amenzii cu advertisement, întrucat  legiuitorul a avut în veredere pericolul abstract al faptelor  prevăzute ca si contraventii, or la alegerea și individualizarea sactiunii trebuie să se tina seama de pericolul social apreciat în concret, alături de celelante criterii stabilite de art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001”  (Tribunalul Bucuresti sectia a VII-a decizia civila nr.2632 din 10.11.2005 – publicată în Răspunderea contravectională – practică judiciară de Daniel Severin, editura Hamangiu pag.172)

“Orice sanctiune juridică, inclusiv cea contravenctională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formarea a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sactiunea amenzii. Sancțiunile juridice constitue nu mijloace de răzbunarea a societatii, ci de prevenire a faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate. În consecință, în cazul faptelor cu un grad scăzut de pericol social, scopul sanctiunilor contravenctionale se poate realiza si prin aplicarea unei măsuri de atentionare a contravenientului, fără aplicarea amenzii contravenctionale, ca sactiune corelată unor contravenctii cu un grad sporit de pericol social. ” (Judecatoria  Ordoheiu Secuiesc , Sed.Civ. nr.169 din 6.02.2009 publicată pe www.portal.just.ro si în Răspunderea contravenctională – practică judiciară 2007-2009 de Nicoleta Cristuș, editura Hamangiu 2010, pag.208). Aceasta opinie a instantei o regăsim și în ”Regimul  juridic al contravenctiilor, comentarii si explicatii” editia 2 de Mihai Adrian Hotca, editura C.H. BECK, pag.114.

Referitor la pericolul social al faptei consideram ca instanta  trebuie sa aiba in vedere noua orientare doctrinara conform careia citam “In legislatia contraventionala actuala exista insa sanctiuni pecuniare (avem în vedere, in principal, amenda) mai aspre decat amenda penala. Apreciem ca legiuitorul roman ar trebui sa dea satisfactie necesitatii de a corela gravitatea sanctiunilor contraventionale cu a celor penale, in sensul prevederii unor sanctiuni contraventionale mai blande (sau cel mult egale) comparativ cu cele penale” (Regimul juridic al contraventiilor, Mihai Adrian Hotca, Legi Comentate, comentarii si explicatii, ed 2, ed All beck, pag. 7)

Nu trebuie neglijata nici evolutia sociala, mai ales pe fondul crizei economice, evolutie sociala, care de cele mai multe ori devanseaza norma juridica.  Invocam si opinia unor consacrati autori în domeniul regimului juridic al contraventiei precum dr. Alice Craciun, Costinel Iancu, Sorin Borulea care arata ca “pe de o parte, nu trebuie scapata din vedere relatia de la obiectiv la subiectiv in determinarea pericolului social al contraventiei, aceeasi fapta in materialitatea ei are repercursiuni mai grave sau mai putin grave pentru societate si în functie de persoana contravenientului, de unde si cuamtumul diferit al amenzii sau posibilitatea iesirii din sfera amenzi, aplicandu-se numai avertismentul.

Sanctiunea juridica, in particular, cea contravetionala nu reprezinta un scop in sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unei spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca in toate cazurile de contraventie sa se aplice sanctiunea amenzii”. Aceasta opinie este împartasita pe lânga autorii sus mentionati si de Antonie Iorgovan în tratarea dreptului administrativ, vol.2, ed. ALL BECK 2002, pag. 409-410.

”Problema criteriilor în baza carora avertismentul se poate aplica este o chestiune de apreciere de la caz la caz, în functie de persoana autorului, de împrejurarile în care s-a savîrsit contraventia, de regretul manifestat de contravenient, de angajamentul solemn luat ca în viitor nu se va mai repeta abaterea, repectâd legea de comportarea sa anterioara, de urmarile ei, etc.”

(dr. Alice Craciun, Costinel Iancu, Sorin Borulea în cartea Regimul juridic al contaventiei ed.National, pag.59)Tocmai din aceste

considerente, ca un atu,  este indicat sa depuneti la dosar si un cazier fiscal care sa dovedeasca ca nu ati mai fost sanctionat contraventional si sa dovediti ca fapta savarsita este doar o “scapare”, un caz izolat in ceea ce va priveste.

By | 2017-07-21T00:04:48+00:00 iulie 12th, 2017|Transformarea amenzilor in avertisment|0 Comments