Custodia unică având ca motiv distanta dintre domiciliile parintilor

Nu există o practică unitară privitoare la custodia unică, însă, în majoritatea motivelor care s-au conturat, încă dinaintea aparitiei noului cod civil putem enumera : violenta unui parinte, consumul de alcool în exces, droguri ceea ce ar putea fi un exemplu negativ pentru minor, tendinte de pedofilie, etc.

divort-copil-parinti-divortati

Totusi, a fost foarte putin dezbătută situatia cea mai des întâlnită în ptactică. respectiv distanta dintre părinti. Deci când ambii părinti sunt capabili să ofere o educatie si o crestere adecvată minorului, dar locuiesc în tări diferite sau chiar orase din aceiasi tară, dar, situate la distante mari unul de altul.   Reiterez mai jos aspecte dintr-o motivare pe care am folosit-o si pentru care am obtinut castig de cauză, unde am solicitat custodia unică conform art 398 C civ .  ”Întadevăr noul Cod civil statueaza ca regulă custodia comună, însă la art 398 C. civ,  prevede  pentru  motive întemeiate, avândnd în vedere interesul superior al copilului, ca autoritatea părintească să poată fi exercitată și de către un singur  părinte.  De fapt, articolul 398 nu prejudiciaza nici interesul minorului si nici nu aduce atingere drepturilor celuilat părinte. Tocmai din aceste considerente legiuitorul la alin 2 prevede că părintele necustodian păstrează dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului.

Mai mult decât atât, o custodie comună raportată la speta în cauză, ar determina o aplicare necorespunzatoare a interesului superior a  copilului minor, așa  cum este acest principiu reglementat de Legea 272/2004, cât si de prevederile art 263 C.civ.

Afirmăm acest aspect, deoarece noi părintii minorului locuind în state diferite pentru a justifica o decizie luată în comun asupra copilului, vom fi nevoiti  fie să ne prezentăm împreuna în fata oricărei  autoritati  sau  institutii, fie să dovedim consensul nostru printr-o procură sau declaratie pe propia  răspundere dată în fata notarului sau a consulatului.

Ori interesul superior a copilului minor nu este doar o sintagmă cu valoare de principiu de drept, el reprezintă un ansamblu de factori si conditii care trebuiesc îndeplinite  si care sa aibă drept punct central, minorul și dezvoltarea sa armonioasă.

În acest sens, subordonate interesului superior al copilului minor, mai găsim reglementate următoarele principia :

–  orice decizie cu privire la copil trebuie luată cu celeritate (art 6 lit j din Legea 272/2004 )

– “interpretarea fiecărei norme juridice  referitoare la drepturile copilului trebuie să se facă în corelatie cu ansamblul reglementărilor din aceasta materie (art. 6. lit l, din Legea 272/2004) acest principiu  reiese si din analiza art 2. alin 2,3  din aceeasi lege.- (2) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului, altor reprezentanţi legali ai săi, precum şi oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal. (3) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.”

În aceeasi ordine de idei art 24 alin 2 din Cartea  drepturilor fundamentale ale uniunii europene prevede citez ” În toate actiunile privitoare la copii, indifferent dacă sunt realizate de autoritati publice sau institutii private, interesul superior al copilului  trebuie să fie considerat primordial.”

Per a cotrario, pornind chiar de la litera si spiritul legii,  dacă analizăm intentia avută de legiuitor, când a consacrat autoritatea comună ca regulă, spre deosebire de autoritatea ce revine  unui singur  părinte, ca exceptie, observăm că în primul caz se recomandă autoritatea părintească de către ambii părinti, deoarece studii psihologice au demonstrat că minorii care petrec parte semnificativă a timpului si cu celălalt părinte, sunt mai  bine adaptati, decât cei care traiesc  si interactioneaza cu un singur părinte.

Ori,  în atare situatie minorul  nu poate interactiona cu ambii părinti,  având în vedere distanta dintre domicilile noastre. Astfel, prin aplicarea unei  autoritati părintesti comune nu s-ar realiza însăsi esenta pentru care se recomandă aplicarea acestei reguli.

Consider astfel că ne aflăm în situaţia prevăzută de art. 398 Cod civil.” – citat motivare dosar cutodie unica.

Foto: blog.arpcc.ro

By | 2017-07-12T21:08:01+00:00 iulie 12th, 2017|Articole, Dreptul familiei|0 Comments

Warning: Unknown: write failed: Disk quota exceeded (122) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/tmp) in Unknown on line 0